SMALSI: Chestionarul de evaluare a strategiilor de învățare și a motivației școlare

Strategiile de învățare se referă la toate acțiunile (fizice sau mintale) pe care o persoană le face pentru a învăța mai eficient.
– adică pentru a înțelege mai bine conținuturile, pentru a le memora mai eficient și pentru a le putea folosi cu succes în rezolvarea sarcinilor de lucru și a problemelor cotidiene

Strategiile de învățare reprezintă procese care implică luarea de decizii și înțelegerea procedurilor etapelor pe care elevul va trebui să le selecteze pentru a aborda adecvat o sarcină de lucru.

Chestionarul de evaluare a strategiilor de învățare și a motivației școlare (pe numele său scurt: SMALSI) a fost dezvoltat de Kathy Stroud și Cecil Reynolds pentru a răspunde nevoilor existente în sistemele educaționale de a evalua o serie de factori care favorizează învățarea (strategiile de învățare) și câțiva factori care o împiedică.

Chestionalrul SMALSI realizează o evaluare a strategiilor de învățare ale elevilor. Pe baza acestei evaluări, se pot identifica strategiile de învățare care sunt insuficient dezvoltate elevilor şi necesită intervenţie.

Chestionarul SMALSI este un chestionar de autoevaluare – elevii înșiși vor răspunde mai multor întrebări referitoare la practicile lor de studiu, respectiv referitoare la convingeri, emoții, dificultăți relaționate cu activitatea școlară. Ambele variante ale chestionarului sunt relativ lungi, cuprinzând 147 de întrebări (varianta pentru ciclul primar) și 170 de întrebări (varianta pentru gimnaziu și liceu).

Aplicabilitate:

SMALSI – varianta 8-12 ani
SMALSI – varianta 13-18 ani

Strategii de învăţare evaluate:

Strategii de studiu
Abilități de luare de notițe/ascultare
Strategii de citire/înțelegere
Abilități de scriere/cercetare
Strategii folosite la teste
Tehnici de organizare
Gestionarea timpului

Aspecte care împiedică învățarea:

Motivația școlară scăzută
Dificultăți atenționale
Anxietate față de testare

Pentru fiecare dintre ele, specialistul va putea obține un scor separat, comparând performanța elevului respectiv cu cea așteptată pentru vârsta sa. Se obține astfel un profil al elevului, din care specialistul poate să identifice strategiile bine dezvoltate ale acestuia, precum și pe acelea care sunt mediu sau insuficient dezvoltate. Planificarea acțiunilor viitoare pentru dezvoltarea strategiilor de învățare ale elevilor devine astfel un proces bine informat și mai eficient.