Contextul social s-a schimbat profund! Copilului îi este greu să selecteze, să reflecteze, și astfel tendința lui este de a alege soluțiile facile și expeditive în față oricărui obstacol.
O permanentă provocare în cabinet o reprezintă exersarea funcțiilor executive la copiii care nu se pot concentra pe o activitate, cu o atenție fluctuantă și dificultăți în reglarea emoțiilor.
Creierul folosește funcțiile executive atunci când încercăm ceva, fie că este exprimarea unei emoții, rezolvarea unei probleme de matematică, îmbrăcarea, povestirea, alternarea cu succes între regulile gramaticale a două limbi străine etc.
Funcțiile executive apelează la memorie pentru a organiza informația, la control inhibitor pentru a menține concentrarea și la flexibilitate cognitivă pentru a stimula creativitatea și a ne ajuta sa avem perspective multiple.
Antrenarea/întărirea funcțiilor executive ajută copiii, viitori adulți să acționeze și să se integreze cu succes în societate.
Exersând funcțiile executive cu copiii ne propunem:
– Să ne concentrăm pe activitatea desfășurată;
– Să gestionăm emoțiile;
– Să direcționăm atenția;
– Să filtrăm sursele de distragere a atenției:
– Să reflectăm asupra unei probleme înainte de a o rezolva;
– Să putem face o schimbare atunci când planul nu dă rezultate, luând în considerare mai multe modalități de a rezolva o problemă;
– Să ne implicăm în procesul de învățare, prin descoperirea și rezolvarea de probleme în moduri creative;
– Să avem disponibilitatea de a greși;
– Să respectăm reguli și limite impuse.
În procesul de intervenție terapeutică care are ca obiectiv exersarea funcțiilor executive, copiii au nevoie de activități structurate, rutină, dar și de activități nestructurate. Dintre activitățile structurate pot face parte lecții de pian, balet, treburi casnice, efectuarea temelor, etc. Ca și activități nestructurate putem alege joacă liberă, petreceri, plimbări prin parc, natură.
În jurul vârstei de 2 ani, funcțiile executive sunt puțin dezvoltate, fiind un moment propice și esențial pentru exersarea lor. Pentru a stimula dezvoltarea acestora, copiii au nevoie de un mediu care să îi încurajeze să facă singuri anumite acțiuni deoarece în această etapă de vârstă foarte importantă este exersarea autonomiei.
Uneori părinții au așteptarea ca, pe măsură ce cresc, copiii să învețe în mod automat aceste funcții legate de control, atenție, memorie etc. însă aceste abilități trebuie învățate prin exersare, ele nedezvoltându-se de la sine.
Studiile au arătat că un copil care este implicat în activitățile casnice la vârsta de 3 ani își dezvoltă anumite abilități fundamentale: controlul de sine, simțul responsabilității și autonomia acestor copii fiind mult mai dezvoltate decât ale celor ce abia la adolescență au primit responsabilități de acest tip.
Într-o lume în care sunt mai ușor de accesat informațiile, copiii noștri au nevoie de abilități de interpretare, analiză și sinteză, astfel spus, de flexibilitate cognitivă.
Judy Willis, doctor în neuroștiințe ne oferă câteva modalități concrete:
– Oferiți copilului ocazia de a ajunge singur la concluzii, după ce analizează și interpretează informațiile;
– Facilitați accesul copilului la un mediu de susținere, organizat;
– Formulați întrebări care presupun elaborarea mai multor răspunsuri;
– Oferiți mai mult timp de gândire pentru a rezolva o sarcina sau a da un răspuns;
– Oferiți mai multe sarcini care au mai multe modalități de rezolvare.
În cazul copiilor mici, și nu numai, jocurile dezvoltă funcțiile executive :
Jocuri de autocunoaștere (facilitarea autocunoaşterii realizată în grupul de semeni, apropierea între participanți) prin descrierea propriei persoane folosindu-ne de oglindă, valorificarea calităților pozitive personale și de grup, unicitatea.
Motricitate generală: cățăratul, ocolirea obstacolelor, găsirea echilibrului (bicicletă,role), imitația unui set de mișcări, dans rapid apoi încet (dezvoltă controlul atenției și concentrarea pe un obiectiv care trebuie atins înlăturând distragerile și încurajând perseverența)
Jocuri care presupun inhibarea activă a mișcărilor: încurajați copilulul să danseze liber și, la un moment dat, atingeți copilul și sugerați-i să rămână nemișcat apoi să reia dansul în câteva momente la indicația adultului (dezvoltă autocontrolul)
Jocuri de confecționare (situații noi cărora trebuie să le facem față, generarea de idei noi), aplicăm idei atât individual cât și în grup, lucrări colective (împărțim materiale), machete “Ferma animalelor”
Dezvoltarea vocabularului: formulare de cuvinte noi plecând de la o silabă nouă, formularea unor întrebări care cer ca răspunsul să nu conțină un anumit cuvânt (activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei)
Gătitul unor rețete simple (încurajează atenția, urmarirea unor etape/reguli, concentrarea pe măsurarea ingredientelor, exersează memoria)
Căutarea de comori (în natură de preferat): stabiliți ca obiectiv găsirea unui obiect și alegeți câteva indicii pe care le stabiliți înainte cu copilul (stimulează curiozitatea, memoria, concentrarea pe un obiectiv, înlăturarea distragerilor)
Joc de planificare a unei actiuni/a unei activitati/a unei zile.
Jocuri de rol conduse de copii la care participă și adulții (îi ajută pe copii să stabilească reguli, să explice sau să își explice anumite reguli, să dezvolte autocontrolul)
Joc de rol cu obiecte improvizate: construirea unei bucătării/restaurant afară (dezvoltă flexibilitatea cognitivă)
Jocuri de tipul Going on a bell hunt în care copilul are un clopoțel în mână și stabilește ca obiectiv să găsească o veveriță, de exemplu. El trebuie să nu facă zgomot în timp ce caută veverița și să miște clopoțelul doar în momentul în care a zărit-o (dezvoltă autocontrolul, concentrarea pe un obiectiv)
Storytelling (scriere a unei cărți, continuă povestea, zarurile cu povești): copilul desenează o poveste pe care și-o imaginează sau în care adultul scrie (după dictare) o poveste spusă de către copil (stimulează memoria și flexibilitatea cognitivă)
Florentina Nichita
Psihopedagog