Va rugam sa asteptati...

Despre reziliență și resursele personale în situații dificile

April 25, 2020 by Gabriela Craciun0

Ce este reziliența?

 

Reziliența reprezintă capacitatea unui individ de a depăși favorabil o perioadă stresantă sau de a-și păstra echilibrul mental în urma unui eveniment critic.

 

Cum se formează?

 

Ca multe alte aspecte psiho-sociale, reziliența este un ansamblu de procese psihologice care se formează și se exersează încă din primii ani de viață.

Atașamentul primar format în această perioadă reprezintă premisa dezvoltării rezilienței.

 

Care sunt factorii de protecție în situațiile problematice de viață?

 

  • O relație sănătoasă cu cel puțin o persoană de atașament primar (mama sau tata)
  • O rețea socială cu persoane de vârstă apropiată
  • Disponibilitatea de a căuta ajutor și conectare socială
  • Un temperament flexibil
  • Abilitatea de centrare pe soluții și pe aspectele favorabile, pozitive
  • Cunoașterea propriei persoane: abilități, emoții, comportamente, resurse
  • Încrederea în capacitățile proprii
  • Dezvoltarea unor abilități de relaxare în situații tensionante, cum sunt activitățile sportive sau creative
  • Accesul la resurse sociale, economice și de sănătate
  • Nivelul educational

 

Temperamentul este determinat genetic însă ceilalți factori reprezintă deprinderi caracteriale ce pot veni în ajutorul unui temperament mai fragil sau rigid și astfel să creeze contextul unei personalități reziliente.

În realitatea cotidiană, un individ anume nu dispune de toți acești factori de protecție, însă în fața evenimentelor traumatizante de viață reziliența poate fi activată chiar și de câțiva factori de protecție – în funcție de tipul de personalitate, unele resurse pot fi mai eficiente decât altele.

 

 

Ce mecanisme de coping sunt eficiente?

 

Copingul instrumental – acest tip de coping este centrat pe rezolvarea de probleme, pe găsirea de soluții.

 

Restructurarea cognitivă, în varianta pozitivă, înseamnă procesarea informațiilor spre o întelegere și organizare mai bună a acestora, în scopul de a găsi strategii și soluții pentru rezolvarea unei probleme.

 

Copingul flexibil, “rezilient” este considerat modul ideal de a face față dificultăților și presupune o gamă largă de strategii de abordare a unei situații de criză. În fundalul acestui set de strategii, individul rulează mental o percepție realistă asupra situației, o evaluare corectă a acesteia și abilitatea de a selecta soluțiile optime pentru un anumit tip de problemă.

 

 

 

 

Emoțiile, dispozițiile, sentimentele și plânsul

 

În ultimii ani, în lumea modernă a apărut tendința de a patologiza starea de tristețe, promovându-se o stare de spirit confortabilă, cu zâmbetul pe buze, chiar și în fața greutăților vieții.

În realitate, tristețea, alături de celelalte emoții negative nu este de speriat ci de trăit și experimentat; în situații specifice de viață este de așteptat și de dorit să ne simțim frustrați, triști, furioși.

Așadar, o scurtă ierarhie emoțională poate lămuri acest aspect:

 

  • Emoțiile (de bază): fericire, furie, frică, tristețe, dezgust, surprindere – sunt forme emoționale cu durată scurtă (câteva secunde, minute) așadar, sunt trecătoare; acestea sunt reacții în fața stimulilor externi.
  • Dispozițiile: melacolie, euforie, calm etc – sunt forme emoționale cu durata mai lungă (câteva ore, o zi, chiar câteva zile) care depind de temperamentul fiecărui individ. Fiecare structură temperamentală precum și anumite evenimente de viață, pozitive sau negative, predispun către o anumită dispoziție.
  • Sentimentele: iubire, ură, recunoștință etc: sunt forme emoționale stabile în timp, net calitative celor de mai sus, sub aspectul rezistenței și durabilității în timp.

 

Putem avea în vedere existența unei probleme emoționale în condițiile în care o emoție negativă apare în mod repetitiv în fața mai multor stimuli, fără un determinism evident, atunci când o dispoziție accentuată durează mai multe zile fără o cauză clară sau pur și simpluatunci când o stare de dispoziție depășește durata așteptată într-o situație dată.

 

Plânsul este, de asemenea, o manifestare frecventă în situațiile în care experimentăm frustrare, tristețe, furie, pierdere etc. Este chiar de dorit să plângem. Compoziția chimică a lacrimilor “emoționale” este diferită față de cea a lacrimilor produse de o iritație la nivelul ochilor, având o compoziție ridicată de proteine, ceea le face să fie mai vâscoase și mai lente în alunecarea lor pe obraz – deci mai vizibile pentru ceilalți. Astfel, oamenii de știință au interpretat acest fenomen ca având o puternică funcție socială și anume aceea de semnalare a unei emoții către ceilalți ca și nevoie de alinare, susținere.

Venind ca o consecință a unor emoții puternice sau dispoziții prelungite, plânsul mai are și funcție de catharsis– adică descarcă tensiunea psihologică, lăsând loc pentru următoarea emoție, dispoziție – procesele emoționale menținându-se într-o dinamică sănătoasă.

Așadar, în mod logic, s-a observat că persoanele care evită să se descarce prin plâns sau să-și exprime emoțiile negative, au tendința de a se izola și de a se simți în mai puțină conexiune cu ceilalți. De asemenea, acestea au tendința de a persista în a experimenta trăiri negative.

Sub aspecte complexe, reziliența este încă studiată ca fenomen care nu respectă un determinism clar, întrucât o persoană expusă aceleiași situații dificile sau de criză va avea o evoluție favorabilă iar altă persoană în aceeași situație sau într-o situație similară va avea o evoluție nefavorabilă.

Această analiză pune accentul pe anumite elemente constituționale sau pe factori de mediu care au rol într-una dintre cele două tipuri de evoluție.

În concluzie, în fața situațiilor dificile de viață avem nu doar vulnerabilități ci și resurse și sansa de a depăși în mod rezilient obstacolele.

 

Referințe:

Gottfried Fischer și Peter Riedesser – Tratat de psihotraumatologie, 2007

 

Gabriela Ene

Psiholog clinician

Psihoterapeut


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Copyright Mindtherapycenter 2021