Va rugam sa asteptati...

Scurt indreptar de anxietate pentru copii si parinti

March 26, 2020 by Gabriela Craciun0

Anxietatea este forma mai nuantata a fricii,  frica facand parte din repertoriul nostru emotional alaturi de fericire, tristete, furie, dezgust si surprindere.

Toate acestea pot deveni emotii accentuate in situatii deosebite, ceea ce este firesc.

Abordarea fiecarui individ in situatiile acestea este cea care face diferenta .

Asadar, anxietatea este o forma accentuata a fricii, specifica prin intensitatea si frecventa ei.

In prima faza, avem acces la aceasta emotie si la comportamentele pe care ne stimuleaza sa le facem, de cele mai multe ori, de asigurare; pentru ca in sine am putea traduce anxietatea ca o frica accentuata fata de incontrolabil.

In faza a doua, la o analiza de continut, descoperim si ceea ce mentine aceasta anxietate, de regula ganduri care incep cu “daca…” sau “o sa…” urmate de intamplari negative, catastrofice.

Tot acest mecanism gand-emotie comportament poate fi insusit pe cale indirecta si/sau directa.

De cele mai multe ori, copilul nu are timp sa invete direct despre acestea pentru ca este protejat; modalitatea cea mai frecventa de invatare fiind cea indirecta, prin observarea adultilor – a modului de gandire si de a se comporta, comportamentul hiperprotectiv fiind un exemplu.

Astfel, fiind expusi deseori la o gandire construita pe scenariul “ceva rau o sa se intample”; “sunt expus in aceasta situatie”, copiii isi insusesc rapid acest model.

Tendinta anxietatii este de a trece de parametrii rezonabili ai fricii, de a pune in miscare ganduri legate  de lucrurile pe care oamenii nu le pot controla, incercand astfel sa gaseasca certitudinea. Asadar, se creeaza o bucla care doar alimenteaza si mentine starea de anxietate.

Asadar, ce poate ajuta?

In aceasta perioada ajuta o atitudine care restrange gandirea la criterii rationale, palpabile, conduse mai putin de emotii si mai mult de dovezi.

In acest sens, ajuta metode de recadrare a gandirii printr-un suport vizual si predictibilitatea. In general, in situatii de criza este util sa aducem creierului lucrurile simple, de baza, pentru a-i oferi confortul de care are nevoie pentru a-si putea ajusta functiile in ritmul sau la schimbarile care au loc.

Este de dorit sa oferim copiilor macar o parte din rutina de pana acum: rutina de masa, orele de activitate, spatiile de lucru didactic, spatiile de joaca, discutiile de la masa in familie, povestile de seara, relaxarea de weekend – sunt cateva dintre activitatile care mentin psihicul intr-un confort si ii permit sa se ajusteze mai usor catre celelalte aspecte.

Copiii care persista in a se ingrijora, pot fi ajutati astfel: parintii impreuna cu copiii pot crea impreuna un tabel sau orice forma grafica pe care sa o afiseze intr-un loc cu acces vizual:

– ceea ce am: confortul familiei – spatiul cel mai sigur si confortabil;

– respect regulile, deci sunt in siguranta;

– am hrana de zi cu zi;

– am o rutina zilnica placuta.

De asemenea, predicitibilitatea este utila, insa programul zilnic sa fie planificat pe maxim o saptamana; o proiectare lunga in viitor poate sa mentina anxietatea si chiar sa creeze panica.

Mai mult ca oricand, acum ajuta ancorarea in aici si acum.

Cateva exercitii simple de racordare a atentiei pot fi:

  • hai sa cautam impreuna 10 obiecte din casa de culoare verde;
  • privim pe geam si numaram doar copacii in care sunt asezate pasarele;
  • gandeste-te repede la trei filme pe care iti doresti sa le vezi;
  • angajarea ferma in activitatea planificata in ziua respectiva .

Alt instrument util poate fi un jurnal de activitati in care copilul noteaza activitatea si modul in care s-a simtit si cateva ganduri din ziua aceea; de asemenea un jurnal de familie in care fiecare scrie ce activitate i-a placut cel mai mult, cum s-a simtit, un moment amuzant din ziua respectiva.

Un alt aspect important este sa educam premisa principala in acest mecanism de gandire- si anume natura stationara a emotiilor: anxietatea/frica intensa, tristetea, furia, chiar si fericirea nu dureaza pentru totdeauna, ele sunt temporare, ele vin si pleaca- exercitiile de imagerie ghidata sunt extrem de utile in acest sens.

Anxietatea isi poate adauga foarte usor in lantul ei si componenta de somatizare: dureri abdominale, dureri de cap, greata, dureri musculare – este firesc ca si corpul sa resimta acest stress. Gimnastica acasa; masajul; dansul pot detensiona eficient zonele incordate.

De asemenea, daca observam schimbari in bioritmul copilului in ceea ce priveste rutina de masa sau de somn, daca devine mult mai apatic, sau dimpotriva, mai activ decat de obicei, este important sa incercam sa aducem echilibru prin recadrarea intr-o rutina si prin metode ca cele de mai sus.

Mai mult decat orice, cred ca este important sa plecam de la premisa asteptarilor realiste si a normalizarii acestor reactii in aceasta perioada, datoria parintilor fiind de a echilibra, de a oferi suport si siguranta.

 

Gabriela Ene (Craciun)


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Copyright Mindtherapycenter 2021